Lumini eco in noaptea noului an in Times Square

New Yorkezii vor petrece o noapte de Anul Nou mai ecologica decat in anii precedenti: luminile de la Times Square vor fi verzi, informeaza Eco Friend. Globul imens din piata cantareste mai mult de 5 tone va fi luminat de 32.256 LED-uri Philips Luxeon Rebel.
LED-urile vor genera 16 milioane de culori, consumand pentru aceasta mai putina energie decat doua cuptoare traditionale.
Energia pentru semnalele luminoase care vor marca trecerea la un nou an va fi produsa prin miscarile participantilor. Oamenii au inceput deja sa pedaleze pentru a strange cele 230 de ore de pedalare necesare pentru a lumina semnele timp de 15 minute.
Times Square este una dintre intersectiile cele mai importante din Manhattan, New York

Sera din peturi reciclate

Produsele din plastic au devenit la ora actuala cele mai mari pericole pentru mediul inconjurator. Aruncarea deseurilor din plastic la cosul de gunoi este ceea ce face omul pentru a scapa de ele. Dar o solutie si mai buna este gestionarea acestor deseuri intr-o metoda creativa si utila. De exemplu, construirea unei sere numai din sticle de plastic reciclate. Aceasta este initiativa unor elevi americani de la liceul Clark Montessori din Cincinnati, Ohio, informeaza Ecofriend.
La construirea serei, peste 1.000 de peturi de 2 litri au fost folosite numai pentru peretii acesteia. Intreaga structura a serei este mentinuta de o fundatie compusa numai din cauciucuri reciclate.
Cu toare acestea criticii de la Ecofriend admira initiativa tinerilor de a gestiona deseurile intr-o maniera utila, insa sunt de parere ca nu a fost facut un bine prea mare mediului pentru ca deseurile din plastic si cauciuc sunt tot pe pamant, afectandu-l in continuare.

Energia regenerabilă, mai ieftină şi inepuizabilă

În 2009 se va da startul Programului „Casa verde“, prin care Fondul de mediu va subvenţiona proiectele de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire poluante cu sisteme care utilizează energie solară, geotermală şi eoliană, nepoluantă. Subvenţia se situează între 50 şi 90% din valoarea cheltuielilor.

România a fost prima ţară din estul Europei care a aderat la Parteneriatul pentru Energie Regenerabilă şi Eficienţa Energiei. Potenţialul României în domeniul producerii de energie verde este 12 la sută energie solară, iar zonele cu acest potenţial sunt în Delta Dunării, în Dobrogea şi Câmpia de Sud. Din estimările făcute de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova reiese că dintre formele de energie alternativă, solară, geotermală şi eoliană, cea preferată de populaţie va fi cea solară. Din 5 ianuarie 2009, dată de la care va începe înscrierea persoanelor fizice în acest program, se aşteaptă o avalanşă de cereri având în vedere subvenţionarea cu 90% a lucrărilor de instalare a panourilor solare. „Prima etapă a dobândirii instalaţiilor de energie alternativă se află în curs de desfăşurare şi constă în acreditarea operatorilor economici care comercializează şi instalează sistemele de încălzire ce utilizează energie alternativă. Pe 20 decembrie vor fi afişate listele cu operatorii acreditaţi. Până acum, din informaţiile noastre rezultă că au depus cereri de acreditare aproximativ 2.000 de operatori din toată ţara. Dacă vor îndeplini criteriile de selecţie, solicitaţii vor avea de unde să aleagă“, a spus Monica Mateescu, directoarea executivă a Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Craiova.

După Sărbători, năvală la captatorii solari

Alocarea din Fondul de mediu a sumei necesare finanţării programului „Casa verde“ se face anual, în limita fondurilor stabilite cu această destinaţie prin bugetul anual al Administraţiei Fondului pentru mediu, aprobat de guvern. Pentru anul 2009, suma prevăzută pentru derularea programului este de 520.000 de lei şi provine din taxa de poluare pentru autovehicule. Finanţarea se acordă prin modalitatea nerambursabilă, ca procent din cheltuielile eligibile ale proiectului. Procentul de cheltuieli eligibile nefinanţat constituie contribuţia proprie a solicitantului şi este asigurat din surse proprii. În cazul operatorilor economici, al composesoratelor sau al ocoalelor silvice, proporţia de finanţare este de 50%, dar nu mai mult de 250.000 de lei pentru un sistem. Unităţile administrativ-teritoriale sau instituţiile de învăţământ pot primi 60%, dar nu mai mult de 300.000 de lei pentru un sistem. Persoanele fizice, asociaţiile de locatari sau organizaţiile neguvernamentale primesc 90%, dar nu mai mult de 25.000 de lei pentru un sistem. Operatorii economici, composesoratele, ocoalele silvice, unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile de învăţământ pot depune cereri de finanţare doar la sediul Administraţiei Fondului pentru mediu. Persoanele fizice, asociaţiile de locatari şi organizaţiile neguvernamentale depun cereri începând cu 5 ianuarie 2009 la un instalator validat de pe lista ce va fi făcută publică pe 20 decembrie 2008. Acesta va onora cererile în funcţie de sumele care i se vor repartiza. Judeţul Dolj este inclus pe Harta solară a României, unde fluxul energetic solar anual atinge valori între 1450-1600kWh/m2/an.
Sursa: Gazeta de Sud

În Europa, becurile incandescente se vor “stinge” din 2012

Becurile tradiţionale de 100 de waţi vor dispărea din magazine, începând cu 1 septembrie 2009. UE a fixat calendarul pentru interzicerea progresivă a becurilor clasice cu incandescenţă, care nu vor mai putea fi comercializate din septembrie 2012.

Becurile cu incandescenţă de 100 de waţi nu vor mai fi comercializate, începând cu 1 septembrie anul viitor, potrivit AFP. În anul imediat următor, becurile cu incandescenţă de 75 de waţi vor fi scoase de pe piaţă, iar în 2011, cele de 60 de waţi, vor fi interzise, de asemenea. La 1 septembrie 2012, se va renunţa şi la becurile tradiţionale de 40 şi de 25 de waţi.
Aproximativ 85% din iluminatul gospodăriilor este astăzi considerat ineficient din punct de vedere energetic. Ameliorarea eficienţei energetice cu 20% până în 2020 este unul dintre marile obiective ale pachetului climă – schimbări climatice a Uniunii Europene.

Economii de miliarde de euro

Consumatorii europeni folosesc becul clasic de zeci de ani. Satisfăcătoare în ceea ce priveşte calitatea iluminatului, becurile cu incandescenţă transformă totuşi numai 5% din electricitatea pe care o consumă în lumină, restul fiind transformat în căldură. Generaţia de becuri fluorescente sunt cu 80% mai economice.
Comisia Europeană a calculat că, înlocuind becurile clasice cu alternativa economică, fiecare gospodărie ar economisi 50 de euro pe an. La scara Uniunii Europene, economia s-ar cifra la aproximativ 10 miliarde de euro anual. Chair dacă sunt mai scumpe, durata de viaţă a becurilor economice este net superioară. Becurile economice însă, conţin mercur, un element chimic toxic.
Sursa: Adevarul

Campania Naţională de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice "Marea Debarasare 1 noiembrie 2008"

In această campanie judeţul Bihor, alături de judeţul Ilfov, Sibiu şi Suceava a fost inclus pe lista judeţelor pilot în care colectarea DEEE se extinde şi în mediul rural. Transportul deşeurilor se va utiliza cu 2 camioane, fiecare cu capacitate de 7,5 tone care vor urmări doua trasee.

Nord-Vestul judeţului cu localităţile Oradea-Nojorid-Gepiu-Salonta-Tinca-Cociuba Mare-Şoimi-Beiuş-Pocola- Sâmbăta-Ceica-Drăgeşti-Sânmartin-Oradea

Sud-Estul judeţului cu localităţile Oradea-Săcueni-Roşiori-Biharia-Cherechiu-Valea lui Mihai-Viişoara-Suplacu de Barcău-Popeşti-Derna-Sălard-Cetariu-Oradea

Un nou studiu realizat de organizaţia Worl Wildelife Fund (WWF) prevede schimbări climatice care vor provoca modificări însemnate asupra mediului.

Încălzirea globală se accelerează mai rapid decât au prevăzut experţii în schimbări climatice. Raportul de Evaluare realizat anul trecut de Grupul Interguvernamental de Experţi în Schimbarea Climatică (IPCC) cuprinde un studiu amănunţit, la care au participat 4 000 de oameni de ştiinţă din peste 150 de ţări. Însă metodele de cercetare au evoluat. Şi conform noului raport WWF, schimbarea climatică are un impact mult mai mare decât s-a anticipat. Astfel, banchiza de gheaţă din Oceanul Artic ar putea dispărea complet în timpul verii, între 2013 şi 2040, ceea ce nu s-a mai întâmplat în ultimul milion de ani.Soluţia trebuie să se aplice cât mai repede. Cercetătorii au cerut Uniunii Europene să adopte un obiectiv de reducere a emisiilor până în 2020 de cel puţin 30 la sută sub nivelul anului 1990, în loc de 20 la sută cât fusese propus iniţial. Motivele de îngrijorare sunt fondate şi trebuie să se acţioneze cât mai prompt. Cercetătorii avertizează că numărul şi intensitatea cicloanelor extreme deasupra Insulelor Britanice şi a Mării Nordului sunt prevăzute să crească, ducând astfel la creşterea vitezei vânturilor şi a pierderilor materiale legate de aceste fenomene în Vestul şi Centrul Europei. Se mai prevede că nivelul ozonului va atinge nivelul celui din timpul valului de căldură din 2003, iar precipitaţiile vor aduce din nou inundaţii şi daune economice. La scară globală, creşterea nivelului mării se aşteaptă să atingă mai mult decât dublul maximului de 0,59 metri prevăzut de IPCC până la sfârşitul secolului, supunând astfel unui mare risc vaste areale costiere.În aceste condiţii, este necesar ca tările dezvoltate din UE să-şi propună ca obiectiv de temperatură unul inferior celui de două grade Celsius pe care l-au adoptat în 1996.

Sursa: Mediafax

VATICANUL A PUBLICAT CELE 7 PĂCATE ALE LUMII MODERNE

Să nu poluezi, să nu faci experimente genetice, să nu devii foarte bogat şi să nu iei droguri. Acestea sunt câteva dintre cele şapte păcate capitale ale lumii moderne de care trebuie să se ferească un credincios, potrivit unei liste date publicităţii de clericii de la Vatican. Ei susţin că cele şapte păcate mai vechi - mândria, zgârcenia, desfrânarea, pizma, lăcomia, mânia şi lenea - au doar o dimensiune individuală. În opinia prelaţilor, nu numai furtul sau blasfemia reprezintă un afront adus divinităţii. Noile păcate sunt menite să îl facă pe creştinul catolic să vadă că viciile sale au un impact nefast şi asupra celor din jur.

Printre păcatele lumii moderne se numără şi provocarea unor nedreptăţi sociale, care pot duce la condamnarea eternă. Lista a fost publicată în L’Osservatore Romano, în contextul în care Suveranul Pontif a deplâns lipsa de morală a lumii moderne şi faptul că tot mai puţini credincioşi merg la biserică sau la spovedanie.

„Papa vorbeşte despre noile aspecte ale păcatului ca un răspuns la un studiu care arată că 60 la sută dintre catolicii din Italia nu mai merg la spovedanie, dar şi ca o pregătire pentru vizita sa în Statele Unite şi discursul pe care îl va ţine la Naţiunile Unite”, susţine preotul Greg Apparcel. Papa Benedict al XVI-lea va efectua prima sa vizită în Statele Unite în perioada 15-20 aprilie.

Sursa: Antena 3

Rusia este invadata de mutanti

Slaba politica ecologica a autoritatilor din Rusia, are consecinte extrem de grave asupra oamenilor si a mediului inconjurator. Conform ultimelor date ale oficialilor rusi, Rusia se confrunta cu un val al mutatiilor genetice la oameni si animale nemaintalnit, echivalent doar cu cel semnalat in Ucraina dupa explozia de la Cernobal.

„Mutatiile genetice sunt de ordinul milioanelor si an de an se semnaleaza altele noi. Chiar daca ele reprezinta un proces normal pana la un anumit punct, modificarile intalnite in ultimii ani pot duce la deviatii extrem de grave”, sustine Vladimir Bogdanov, director al Institutului de Ecologie din cadrul Academiei Ruse de Stiinta.Bogdanov sustine ca mutatiile genetice au loc datorita puternicei poluari cu metale grele si substante radioactive care au avut loc in perioada anilor 70-80, si care continua si azi, desi la un nivel mult mai scazut. „Soarecii din Ekaterinburg au aceleasi mutatii pe care le aveau si cei de la Cernobal. De altfel, unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deviantelor genetice este intalnit in acest oras, cel de al cincilea oras ca numar de locuitori al Rusiei”, declara acelasi Vladimir Bogdanov.Mutatiile reprezinta schimbarile care au loc la nivelul secventelor necleotide ale materialului genetic. Astfel de modificari pot suferi erori si pot fi amplificate in cazul iradierii cu raze ultraviolete, a influentei mutagenilor chimici sau a virusurilor. Daca unele mutatii sunt inofensive, cum ar fi schimbarea culorii aripilor in cadrul aceleiasi specii de fluturi, altele, pot duce la aparitia unor veritabili monstri.In prezent, un procent insemnat al populatiei din zona orasului Ekaterinburg sufera mutatii din cauza uriasului grad de poluare si a masurilor precare luate de oficialitati pentru stoparea acesteia. Procentul nu a fost dat publicitatii de catre oamenii de stiinta rusi.

Sursa: Pravda

Viata, “frumos” ambalata

Ce sunt ambalajele?

Fie ca este vorba despre banala punga de plastic primita la magazin sau de casolete pentru legume, de sticle de bere, de cutii de carton sau de doze din aluminiu, ne intalnim cu ambalajele in fiecare zi. Majoritatea ajung foarte rapid la gunoi.

Ambalajele sunt facute sa-ti ia ochii si sa te convinga, o data in plus, ca trebuie sa cumperi neaparat produsele respective. O sticla de suc cu forma interesanta pare mai atragatoare decat una obisnuita. O jucarie intr-o cutie eleganta iti atrage privirea mai mult decat una asemanatoare, neambalata. Pana si pungile oferite de magazine s-au diversificat. Ambalajele ne “invelesc” viata mai frumos, ne-o fac mai prezentabila. Nu te-a impresionat cu cata pricepere ti-a impachetat vanzatoarea cadoul la magazin? Cat de frumos era buchetul de flori pentru invatatoare? Cat de moderna e forma noii sticle de bere?

Folosim acum mult mai multe ambalaje decat in trecut. Si pana acum, pe cele mai multe dintre ele le-am aruncat amestecat. Unele se degradeaza in sute de ani sau nu se degradeaza deloc (cum sunt plasticul sau aluminiul). O parte din ele, cum ar fi cartonul, desi sunt biodegradabile, emit metan in timpul descompunerii, contribuind astfel la accentuarea efectului de sera. Pungile de plastic, ajunse in apele raului, pot sufoca pestii. Si-n timp ce producem si utilizam tot mai multe ambalaje, spatiul alocat depozitarii acestor gunoaie creste-creste, in detrimentul spatiilor verzi sau al terenurilor construibile. Colectate separat, ambalajele pot fi reciclate. In acest fel nu numai ca rezolvam partial o problema grava, dar contribuim si la economisirea unor resurse naturale epuizabile, cum ar fi petrolul, folosit la realizarea multora dintre obiectele din plastic cu ne-am obisnuit.

Ce pot face?
Separa ambalajele pe categorii, astfel: sticla, hartie si carton, metal (cum ar fi aluminiul), plastic.
Afla daca orasul tau a inceput un program de sortare pe categorii si reciclare. Daca a inceput, afla unde sunt platformele de colectare a deseurilor si cum trebuie sa procedezi (daca trebuie sa inchei sau nu un nou contract cu serviciile de salubritate).
Suna la serviciile de salubritate din oras, pentru a afla daca in zona exista firme care cumpara ambalaje, pentru reciclare. Cantitatile mari de plastic si hartie sunt foarte cautate. De aceea, incearca sa-ti convingi vecinii sa ti se alature. Puteti strange ziare si pliante in intregul bloc, intr-o cutie plasata pe palier. La fel, puteti strange cantitati impresionante de sticle de plastic, pe care firma interesata le poate ridica de la voi din bloc.
Incearca sa-ti schimbi obiceiurile. Refuza pungile de plastic oferite de magazine. La moda e din nou punga textila, care face furori in Occident. Nu numai ca vei fi la moda, dar vei contribui si la protejarea mediului inconjurator. Deja mai multe orase ale lumii au in vedere interzicerea pungilor de plastic oferite gratuit de catre magazine. Irlanda a devenit prima tara din lume care a introdus o taxa pe punga de plastic, ceea ce a redus substantial consumul acestor ambalaje.
Cere primariei sa inceapa un program de management modern al deseurilor, daca nu exista deja unul la tine in localitate. Romania are acces la fonduri pentru astfel de activitati. Presiunea ta si a altora ca tine ar putea determina autoritatile locale sa urgenteze rezolvarea problemei deseurilor.

Ce se intampla cu ambalajele colectate?
Ambalajele colectate sunt duse la centrele de reciclare.
Hartia si cartonul sunt sortate pe categorii, in functie de calitatea lor: hartia alba este de calitate superioara, in vreme ce cartonul ondulat este de calitate inferioara iar ziarele si o parte din hartia de birou sunt de calitate medie. Dupa sortare, hartia si cartonul sunt tratate cu un amestec de apa si chimicale, pentru a fi transformate intr-o pasta de celuloza. Un magnet extrage capsele. Pasta este filtrata si “toarsa” intr-o centrifuga cilindrica, apoi este inlaturata cerneala tipografica. Pentru a produce hartie alba, este folosit clor. Uneori, in acest proces este necesara adaugarea unei cantitati de celuloza noua, care sporeste rezistenta si netezimea materialului. Se adauga apa, iar amestecul rezultat este intins pe un ecran ca o sita. Dupa scurgerea apei, rezulta o foaie de hartie, care este presata de role iar apoi este calcata si rulata. Hartia de birou reciclata ajunge tot pe biroul tau. Cartile de telefon si cartonul se pot transforma in cofraje pentru oua sau in alte tipuri de carton. Aluminiul este taiat in bucatele si plasat pe o banda rulanta, unde este tratat cu aer fierbinte pentru a inlatura lacul. Este apoi topit intr-un furnal. Metalul topit este verificat pentru a identifica eventuale contaminari cu alte materiale. Sunt turnate lingouri, care la randul lor, sunt atent inspectate pentru a stabili calitatea metalului. Alte metale sunt procesate in moduri similare.Sticla. Materialele din sticla trebuie sortate pe culori: sticla incolora, verde si maronie. Amestecul de cioburi colorate diferit nu poate fi folosit pentru fabricarea altor produse din sticla, insa poate fi folosit in constructia de drumuri. Sticlele sunt sparte in cioburi, pe culori. Sunt inlaturate apoi bucatile de plastic, pluta sau metal (de la dopuri). Sticla faramitata trece prin mai multe verificari, ultima dintre ele fiind cu laser, pentru a depista bucatele de materiale nedorite, care au reusit de treaca de celelalte filtre. Apoi este transportata la fabrica de sticla, unde este topita, in amestec cu materii prime, producand noi sticle si borcane. Atentie insa: desi sunt din sticla, becurile si mai ales neoanele sunt tratate diferit, ca deseuri de echipamente electrice si electronice. Nici obiectele din portelan, ceramica sau veiozele nu trebuie aruncate in acelasi tomberon in care sunt depozitate sticlele si borcanele.Plastic. Produsele din plastic sunt sortate in functie de culoare si de tipul polimerului. Sunt apoi spalate si taiate in bucati si sortate din nou intr-o baie de apa (unele plutesc, altele se scufunda). Apoi sunt uscate si topite. Plasticul topit este filtrat, pentru a inlatura impuritatile. Apoi este turnat sub forma unor baghete subtiri, ca spaghetele, care odata solidificate sunt transformate in granule, sau este tors pentru a obtine fibre, utilizate mai apoi in producerea de haine. Curatarea ambalajelor nu este necesara, insa este recomandata pentru a preveni mirosurile neplacute, daca depozitezi aceste deseuri pentru o vreme, inainte de a le duce la centrele de colectare.

Avantajele colectarii si reciclarii
Avantajele separarii si reciclarii deseurilor sunt: Economisirea de materii prime, energie si apaUn televizor poate functiona trei ore iar un bec de 100 W poate functiona 20 de ore cu energia economisita prin reciclarea unei singure cutii din aluminiu. Avand in vedere problemele actuale energetice, pretul din ce in ce mai ridicat al petrolului precum si problema resurselor de apa, e simplu sa vezi cat de utila e reciclarea gunoaielor noastre. Aluminiul este cel mai valoros material reciclabil. Este de zece ori mai valoros decat otelul.Din 10-15 PET-uri reciclate se poate confectiona un tricou. Din 50 de PET-uri se poate face un pulover. Fiecare tona de plastic reciclat inseamna o economie de 1,8 tone de petrol. Cum rezervele de petrol sunt epuizabile, ar fi pacat sa nu profitam de reciclarea plasticului. Reciclarea sticlei economiseste energie electrica si apa. Fabricarea unui produs nou din metal reciclat economiseste intre 74 si 95 la suta din energia electrica necesara realizarii acelui produs din materii prime.Zacamintele de fier nu sunt inepuizabile. O tona de otel reciclat reprezinta o tona de minereu de fier economisit. Metalul poate fi reciclat la infinit.O tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci.Reciclarea unei tone de hartie reduce emisiile de carbon cu 95% si inseamna un consum de apa cu 3 000 de litri mai mic decat este necesar pentru a produce o tona de hartie. Un mediu mai sanatos si frumosAtunci cand putrezeste, hartia emite metan, gaz cu efect de sera, responsabil pentru incalzirea globala. Pe de alta parte, recicland hartia si cartonul, salvam si copaci si economisim si apa. Pentru extragerea bauxitei, folosita la fabricarea aluminiului, sunt utilizate substante chimice care otravesc solul si apa. Fiecare tona de aluminiu produs lasa in urma sa o tona de noroi caustic, rezultat din extragerea bauxitei. Pungile de plastic luate de vant sunt nu numai inestetice, dar si daunatoare mediului. Plasticul nu se degradeaza in timp. Trebuie sa luam masuri acum, daca vrem sa nu inotam intr-o mare de sticle si pahare de plastic. Cu siguranta nu vrei sa stai la picnic printre deseurile altora. Probabil nu vrei nici ca altii sa se gandeasca la tine in termeni deloc magulitori, daca le lasi lor sa stranga gunoaiele pe care le-ai produs la gratarul la care ti-ai invitat toti prietenii, pe malul lacului. Mai putin spatiu alocat gunoaielorPotrivit Agentiei Europene pentru Mediu, in Uniunea Europeana, cantitatea anuala de deseuri pe cap de locuitor ajunge la 3,5 tone. Dintre acestea, aproximativ 500 de kilograme reprezinta gunoiul aruncat de fiecare din noi la tomberon. Restul reprezinta deseurile produse in industrie, in constructii etc. Pentru mai multe informatii, acceseaza pagina Agentiei Europene pentru Mediu, la www.eea.europa.euAmbalajele reprezinta un procent insemnat din cantitatea de deseuri pe care le producem. Acest lucru inseamna ca la gropile de gunoi din lume o cantitate mare de deseuri o constituie materialele din plastic, hartie, carton si sticla. Prin colectare separata si reciclare, reducem spatiul alocat gunoaielor.

11 iulie Ziua Mondiala a Populatiei

În anul 1974, O.N.U. a proclamat Anul Internaţional al Populaţiei şi a invitat, pentru prima dată în istorie, toate statele lumii la Conferinţa Mondială a Populaţiei ale cărei lucrări s-au desfăşurat în luna august în capitala României.În acel an, numărul populaţiei mondiale ajunsese la 4 miliarde locuitori, iar 13 ani mai târziu (1987) în ziua de 11 iulie populaţia lumii a atins cifra de 5 miliarde de locuitori. “Orologiul demografic” arăta la începutul mileniului trei o populaţie de 6 miliarde de locuitori.
A fost nevoie de 3 miliarde de ani pentru ca în anul 1800 populaţia lumii să ajungă la 1 miliard. Apoi a început să crească exponenţial:
anul 1930 – populaţia a atins pragul de 2 miliarde (în 130 de ani)
anul 1960 – populaţia a ajuns la 3 miliarde (în 30 ani)
anul 1974 – populaţia a mai adăugat un miliard, a ajuns la 4 miliarde (14 ani)
anul 1987 – număram 5 miliarde de locuitori (în 13 ani)
anul 1999 – am ajuns la 6 miliarde (în 12 ani)
anul 2008 – suntem 6 miliarde
Creşterea populaţiei mondiale constituie o problemă globală căreia i se caută explicaţii ştiinţifice şi i se propun strategii integrate la fel ca şi celorlalte probleme care au dobândit un statut global. În acest context, începând cu anii `90, România, ca şi majoritatea ţărilor europene, cunoaşte o schimbare a evoluţiei demografice, creşterea fiind înlocuită din păcate, de un declin demografic. Scopul marcării Zilei Mondiale a Populaţiei este tocmai focusarea atenţiei asupra urgenţei şi importanţei problemelor legate de populaţie. Este o dată simbolică şi de reflecţie asupra situaţiei generale de pe glob. Vom aduce în discuţie în rândurile ce urmează doar câteva dintre astfel de probleme în ceea ce priveşte populaţia lumii. Din perspectiva cercetării şi dezvoltării calităţii alimentelor consumate de populaţie, nu puţine sunt proiectele specifice, urmărite îndeaproape şi fondate de Comisia Europeană; se remarcă, în acest sens, alături de altele, proiectul NOCHEMFOOD (http://www.nochemfood.org/). Există apoi diferite tehnologii care se bucură de unanimă apreciere în domeniul industriei alimentare, protecţiei mediului, agriculturii ecologice sau zootehniei, cum ar fi tehnologia elveţiană „GEOLIFE”. Destule sunt informaţiile care relevă acest lucru (materiale originale putând fi consultate la adresa http://www.bioma.com/ sau versiunea din limba română - www.bioma.ro). Spre exemplu, tehnologia GEOLIFE amintită a acordat un loc aparte cercetării şi producerii unor tratamente ecologice pentru industria agro-alimentară, precum: PROTOS – tratament ecologic pentru vinificaţie, PIXI® - conservant ecologic pentru produselor de mezelărie: salamuri, cârnaţi, mortadella, pastrame etc., MILSYNTH – tratament ecologic pentru realizarea produselor lactate, a brânzeturilor. Avantajul cel mai important al acestor produse este acela al utilizării lor cu scopul de a înlocui moleculele periculoase pentru sănătate, cancerigene utilizate în conservarea actuală a alimentelor. În acest sens, MILSYNTH substituie cu succes sorbatul de potasiu (E-202) şi anhidrida sulfuroasă (SO2), având capacitatea de a mări viaţa zerului de la 10 ore la 3-4 zile. Se ştie că zerul din lapte utilizat în industria cosmetică şi farmaceutică, industria agroalimentară, precum şi în furajarea zootehnică, se alterează foarte repede, devenind chiar toxic. De asemenea, scopul principal al produsului PIXI este tocmai înlocuirea moleculelor periculoase (nitriţi, nitraţi) din prepararea produselor de mezelărie — salamuri, cârnaţi, mortadella, pastrame etc. – sau a alimentelor ce se conservă. Acelaşi rol important îl are şi produsul PROTOS, care substituie moleculele periculoase pentru sănătatea omului întrebuinţate în prezent pe scară largă în vinificaţie. Se ştie faptul că metabisulfitul (bioxidul) se utilizează de mai multe ori pe parcursul tratării vinului, sulful putând atinge până la 150-180 mg/litru. Depăşirea acestei proporţii este foarte periculoasă pentru sănătatea consumatorilor. Totodată, cu acest produs se pot trata cu succes şi vinurile cu un anume grad de oţetire, cu o aciditate volatilă. De asemenea, vinul alterat (urât mirositor) poate fi recuperat în mod îmbucurător prin tratament cu produsul PROTOS. Sigur, calitatea alimentaţiei zilnice reprezintă unul dintre importantele principii de respectat alături de toate celelalte care concură la trăirea unei vieţi frumoase şi sănătoase pentru fiecare dintre noi.

Recicleaza.......:)))

29 iunie, Ziua Dunarii

La 29 iunie 1994, 11 dintre statele situate în Bazinul Dunarii (Austria, Bulgaria, Croat ia, Republica Ceha, Germania, Ungaria, Republica Moldova, România, Republica Slovaca, Slovenia si Ucraina), precum si Comisia European au semnat la Sofia (Bulgaria) Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea, aducând în aten tia opiniei publice necesitatea protejarii acestui fluviu. Ulterior, Conventia a fost semnata de Bosnia si Hertzegovina, Serbia si Muntenegru. Acestea sunt în prezent parti la Conventie , ceea ce simbolizeaza faptul ca Dunarea nu poate fi gestionata decât printr-o strânsa cooperare internationala . Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), cu sediul la Viena (Austria), coordoneaza toate activitatile desfasurate în cadrul Conventiei si este principalul organism de decizie al Conventiei.
România a devenit stat membru al Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea în 1995, odat a cu ratificarea, prin Legea nr. 14/1995, a Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea.

Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 17 iunie

Deşertificarea este procesul de degradare a terenurilor provocat de variaţiile de climă ţi impactul uman. Ea afectează în special terenurile uscate care sunt deja fragile din punct de vedere ecologic. Deşertificarea are loc în zonele de uscat în care pământul este deosebit de fragil, unde căderile de ploaie sunt rare şi climatul aspru. Rezultatul este distrugerea stratului fertil, urmată de pierderea capacităţii solului de a susţine recolte, păşuni sau alte activităţi umane. Cele mai evidente efecte ale deşertificării sunt degradarea pădurilor şi scăderea producţiei de alimente. Seceta şi deşertificarea au ca rezultat sărăcia şi foametea. Aproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare de uscat arabil din lume au suferit de eroziune şi degradarea solului. Aceasta reprezintă un sfert din terenurile din întreaga lume – o suprafaţă de trei ori mai mare decît Europa. În peste 100 de ţări, 1 miliard de oameni din populaţia lumii de 6 miliarde sunt afectaţi de deşertificare.
Convenţia ONU privind Combaterea Deşertificării – UNCCD – lansată la Paris în 1994, a fost semnată de Guvernul României şi ratificată de Parlament prin Legea nr. 629/1997. Interesul României în această problemă rezultă din faptul că 1/3 din teritoriul ţării (7 mil. ha) şi cca. 40% din suprafaţa agricolă sunt situate în zone cu risc de deşertificare, respectiv cu un raport precipitaţii/evapotranspiraţie egal sau mai mic de 0,65. Regiunile cele mai expuse sunt: Dobrogea, Sudul Moldovei şi Sudul Câmpiei Române. În teritoriu, deşertificarea se manifestă prin reducerea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie, intensificarea severă a eroziunii solului prin apă şi vânt şi a salinizării (risc ridicat în perimetrele irigate), crustificarea şi compactarea solului, sărăcirea drastică a solului în materie organică şi elemente nutritive, creşterea frecvenşei, duratei şi intensităţii perioadelor de secetă, creşterea progresivă a intensităţii radiaţiei solare (încalzirea atmosferei).
În judeţul Brăila calitatea solului este afectata fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale. Factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.
Terenurile degradate din judeţul Brăila reprezintă 33,57% din suprafaţa judeţului.
Restricţiile calităţii solurilor, cu referire la degradare şi poteţialul productiv redus, se regăsesc în următoarele grupări de soluri:
• Soluri sărăturate sau afectate de sărăturare: 65.183 ha
Procesele de sărăturare pe cernoziomuri şi soluri aluviale sunt de origine antropică (secundară) şi au apărut în condiţiile îndiguirii şi neaplicării lucrărilor ameliorative pe lunci şi în condiţiile pierderilor de apă din amenajările de irigaţie, ridicării pânzei freatice şi neaplicării tehnologiilor ameliorative corespunzatoare.
• Soluri afectate de compactare: 75.000 ha
În luncă aceste soluri sunt frecvente, ocupând peste 50.000 ha. S-au format datorită configuraţiei litologice favorabile (prezenţa cu preponderenţă a fracţiunilor fine în stratul arabil) cât şi prin efectuarea lucrărilor agricole în condiţii de umiditate ridicată, toamna târziu.
În câmpie procesele de compactare afectează peste 25.000 ha fiind localizate frecvent la adâncimea părţii inferioare a stratului arabil (talpa plugului) datorându-se agrotehnicii necorespunzatoare aplicate.
• Soluri afectate de eroziune eoliană: 19.830 ha
Sunt soluri nisipoase situate majoritatea în câmpia Calmatuiului şi pe terasele râului Buzău. Datorită texturii grosiere, a fertilităţii reduse şi a vegetaţiei slab reprezentate, aceste soluri sunt frecvent supuse deflaţiei, reclamând intervenţii de fixare şi aplicarea unui sistem de agricultură ameliorativă specifică. După anul 1991, odată cu defrişările intense ale plantaţiilor de vii şi tăierile necontrolateale perdelelor forestiere, fenomenul de eroziune prin deflaţie pe aceste soluri s-a accentuat.
Schimbările climatice pot precipita procesul de deşertificare, însă activităţile umane sunt cauza principală cea mai frecventă. Supracultivarea epuizeaza solul. Despăduririle înlatură copacii care susţin solul fertil de pamant. Suprapăşunarea păşunilor dezgoleşte pământul de iarbă. Unul din principalele instrumente de combatere a extinderii deşertificării este plantarea de arbori şi alte plante care menţin calitatea solurilor.
Pentru a opri răspândirea deşertificării, folosirea terenurilor pentru agricultură şi păşunat trebuie să devină sănătoasă în raport cu mediul, acceptabila social, raţională şi fezabilă economic.

Deşertificarea, o ameninţare pentru omenire!!!

O treime din teritoriul României (aproximativ 7 milioane de hectare) şi 40 la suta din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare. Regiunile cele mai expuse sunt sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi sudul Moldovei. Defrişările exagerate ameninţă echilibrul ecologic al României, siguranţa alimentară şi sănătatea populaţiei. Dacă în anul 1900 România avea 18 milioane hectare de pădure, în 1945 erau 9 milioane hectare, în 1989 se ajunsese la numai 6 milioane de hectare împadurite. Câte or mai fi in anul de graţie 2006, dacă ţinem seama că jafurile din pădurile româneşti nu îngrijorează pe nimeni? Pagubele din defriăari sunt estimate de către Banca Mondială la 1,5 miliarde de dolari. Păduri întregi sunt luate la preţ de dumping. Dar într-o zi nu va mai fi nimic nici de exportat, nici de văzut. Şi în Sahara timp de vreo 5.000 de ani se putea vedea vegetaţie, acum doar... praf şi arşiţă. Dacă la câmpie ar fi mai multe păduri, nu s-ar mai vorbi de aridizare şi deşertificare, susţin specialiştii. Sudul judeţului Dolj este supus unui grav fenomen de deşertificare. Comunele Sadova, Dăbuleni, Mirşani şi Desa sunt cunoscute pentru dunele de nisip. Specialiştii vorbesc de o suprafaţă de 4% din suprafaţa judeţului Dolj care a fost deşertificată şi fenomenul continuă. Din păcate, se observă o extindere a fenomenului de aridizare şi către zonele din est şi sud-est. Meteorologii vorbesc de o creştere a temperaturii cu până la 4°C vara şi 2°C iarna.

Ziua Mondială a Mediului Înconjurator

Pentru a marca Ziua Mondială a Mediului, care a fost instituită pe data de 5 iunie 1972 de Adunarea Generală a Naţunilor Unite, pentru celebrarea Conferinţei "Ecologia Umană" de la Stockholm şi pentru un bun semnal şi un îndenm de a acţiona unitar pentru salvarea planetei şi patrimoniului nostru natural, pe care avem datoria de a-l lasă nealterat generaţiilor viitoare, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor a organizat o Campanie educaţională în şcolile oradene, privind schimbările climatice şi încalzirea globală, care s-a desfăşurat sub sloganul "Împreună, pentru viitor".

Încălzirea globală - o moarte lentă, dar sigură

Încălzirea globală a fost în atenţia specialiştilor de peste 40 de ani, dar până acum nu s-a luat nici o măsură semnificativă. Până nu demult, oamenii de ştiinţă au îmbrăţişat ideea că fenomenul încălzirii globale va cauza schimbări majore şi probleme acute în lumea întreagă, dar în modul lor de gândire scenariul prevedea că acestea se vor întâmpla într-o perioadă cuprinsă undeva între 50 şi 100 de ani şi că abia atunci se vor face resimţite efectele. Concentraţia medie a dioxidului de carbon în atmosfera terestră înaintea erei industriale se situa la nivelul de 280 ppm. Astăzi, ea a ajuns la 380 ppm, ceea ce înseamnă o creştere de 100 ppm, dintre care 2,6 ppm doar în anul 2005. Graţie unor analize recente, s-a arătat că această creştere se datorează aproape în întregime utilizării combustibililor fosili în scopul producerii de energie (iar restul provine în mare măsură din defrişarea pădurilor tropicale, ceea ce duce în cele din urmă la eliberarea carbonului blocat în biomasă). Un alt fapt îl constituie creşterea constantă a nevoilor de energie ale omenirii: acestea au crescut cu 15% doar în primii 5 ani scurşi de la începutul secolului XXI, creşterea estimată până în 2030 fiind de minim 60%. Concentraţia de dioxid de carbon va creşte în continuare, iar pentru o stabilizare la un nivel dublu faţă de era preindustriala (550 ppm) şi o creştere a temperaturii medii globale cu "doar" 3 grade este nevoie de o reducere la jumătate a emisiilor actuale de CO2.

Efectele încălzirii globale

Efectele încălzirii globale sunt resimtite de noi toţi. În România efectele acestui fenomen s-au resimţit în special în timpul anotimpului călduros când s-au înregistrat temperaturi neobişnuit de ridicate şi furtuni spontane.Vremea instabilă este doar unul dintre rezultatele acestei încălziri accelerate. În continuare poti afla ce alte dezastre naturale ne aşteaptă şi ce schimbări suferă planeta în acest răstimp.

1. Incendii forestiere

Canada şi Statele Unite ale Americii se confruntă cu un numar foarte mare de incendii forestiere, care sunt cauzate de temperaturile ridicate şi de zăpada care se topeşte mai repede lăsând pământul uscat pentru mai mult timp.
2. Dispar ruinele

Nivelul crescut al mării şi condiţiile meteorologice extreme pot să distrugă complet situri arheologice, temple sau alte artifacte, aşa cum este cazul Sukothai, care a fost odata capitala Regatului thailandez.
3. Munţii cresc în înălţime

Din cauza gheţarilor care se topesc, greutatea care apasă în mod normal pe suprafaţa pământului acum scade, iar stratul de pământ creşte brusc.
4. Atmosfera îşi pierde din densitate

Cantitatea ridicată de dioxid de carbon cauzează o răcire continuă a aerului, care mai departe cauzează o stabilizare a acestuia, ceea ce face că atmosfera să fie mai puţin densă.
5. Animalele sunt puse în pericol

Plantele înfloresc mai devreme în fiecare an, animalele pot întâmpina greutăţi în resetarea ceasurilor biologice şi în adaptarea la această schimbare. O consecinţă a acestui lucru va fi faptul că nu vor reuşi să găsească hrană suficientă şi nu vor mai avea timp şi resurse pentru a se înmulţi.
6. Topirea criosferei

Stratul permanent de gheaţă, denumit şi criosferă, care se regăseăte în special în emisfera nordică se topeşte treptat. Acest lucru cauzează apariţia găurilor, care pot afecta tot felul de structuri, de la şinele de tren până la şosele şi aşezări omeneşti.
7. Dispariţia lacurilor

Tot din cauza dispariţiei treptate a criosferei, apa lacurilor poate acum să fie absorbită de pământ, lăsând ecosistemul pe care-l întreţinea fară suport.
8. Natura arctică renaşte mai devreme

Gheaţa se topeşte mai devreme primăvara, iar nivelul crescut de clorofila din pământ arată o „renaştere" biologică ceva mai timpurie ca în trecut.
9. Animalele caută zone de relief mai înalte

Acest lucru este cauzat în special de schimbările petrecute în habitaturile animalelor, care nu au altă soluţie decât să caute un nou biotop.
10. Agravarea alergiilor

Nivelul crescut de dioxid de carbon, cât şi temperaturile ridicate asociate încălzirii globale cauzează înflorirea timpurie a plantelor şi producerea unei cantităţi mai mari de polen.

Campanie educaţională privind schimbările climatice si incalzirea globala

........incalzirea globala.......

Încălzirea globală: care este temperatura la poli?

Efectele activităţii umane asupra echilibrului natural al regiunilor polare încep să se facă simţite. În perioada 5-6 martie, la Bruxelles a avut loc un simpozion internaţional pe această temă. Sub egida Uniunii Europene, evenimentul a fost organizat pentru a reuni contribuţiile oamenilor de ştiinţă din 60 de ţări, în perspectiva de a anticipa evoluţiile viitoare.
În faţa pericolului pe care îl constituie încălzirea globală pentru regiunile polare, comunitatea ştiinţifică internaţională a hotărât ca 2007 să fie Anul polar internaţional . Rapoarte din ce în ce mai alarmante privind situaţia regiunilor polare indică, într-adevăr, că în prezent se înregistrează nivelurile de bioxid de carbon cele mai ridicate din ultimii 650 000 de ani. Europa doreşte să încurajeze punerea în comun a cunoştinţelor pentru a înţelege fenomenele în curs de desfăşurare.
Schimbările din regiunile polare au repercusiuni asupra condiţiilor zilnice de viaţă a peste patru milioane de persoane: acestea constituie o ameninţare pentru aprovizionarea cu apă, pentru ecosistemele terestre şi marine. De asemenea, se cunoaşte faptul că regiunile polare contribuie la menţinerea echilibrului climatic la nivel planetar. Cu toate acestea, multe întrebări privind consecinţele creşterii temperaturii la poli rămân încă fără răspuns.
Anul polar internaţional răspunde acestei necesităţi de a înţelege mai bine situaţia. În cursul anului 2007, va fi lansată o vastă campanie ştiinţifică care cuprinde peste 200 de proiecte şi la care vor participa cercetători din peste 60 de ţări.
În acest context, simpozionul internaţional intitulat „Mediul şi climatul polar: provocări”, desfăşurat la Bruxelles, a oferit un spaţiu de dialog pentru experţi şi a avut drept obiectiv evaluarea activităţilor finalizate până în prezent şi înţelegerea implicaţiilor schimbărilor climatice în regiunile polare.
Cu această ocazie a fost prezentat un raport elaborat în cadrul proiectului DAMOCLES , care face un prim bilanţ al impactului topirii gheţarilor arctici asupra oamenilor şi mediului. Raportul trece în revistă toate proiectele pe tema polilor finanţate de Uniunea Europeană în ultimii zece ani şi evidenţiază progresele înregistrate în ceea ce priveşte rolul regiunilor polare în menţinerea echilibrului climatic la nivel planetar.

De ce energie regenerabilă?

În ultimul secol, folosirea energiei din combustibili fosili (petrol, gaz, cabuni: prin ardere), a avut efecte dezastruoase asupra mediului, mai mari decât orice activitate umană din istorie: acumularea de gaze nocive în atmosferă, ceea ce a declanşat procese (poate ireversibile), precum: subţierea stratului de ozon, încălizirea globală, etc. De aceea, utilizarea unor surse alternative de energie, devine tot mai importantă/relevantă pentru lumea de azi. Aceste surse, precum: soarele. vântul, practic nu se consumă şi se numesc: energii regenerabile. Produc emisii mult mai puţine, reduc poluarea chimică, termică, radioactivă şi sunt disponibile, teoretic oriunde pe glob. Mai sunt cunoscute şi ca surse alternative sau neconvenţionale. Tipurile de energie alternativă sunt: energia solară, energia eoliană, hidroenergia, energia valurilor, energia geotermală, bioenergia(biocombustibili, reziduri animale), biodiesel(dintr-o anumită perspectivă).

Viitorul pentru tine

Schimbarea climatică nu va dispărea imediat dar cu cât mai repede o vom lua în considerare şi vom reacţiona, cu atât vom putea stăpâni mai bine viitorul nostru, păstrând frumseţea şi diversitatea planetei noastre pe care să o transmitem copiilor noştri.

Creşterea temperaturii medii globale cu 2°C

- ameninţă multe milioane de oameni cu riscul apariţiei foametei, malariei;
- milioane de oameni sunt ameninţaţi de inundaţii, furtuni puternice şi lipsa apei potabile.

- ar duce la producerea unor valuri de căldură extremă; cele mai afectate sunt ţările sărace şi cele în curs de dezvoltare, mai ales cele din America de Sud, Africa sud-sahariană şi Asia. Zonele afectate de secetă s-au dublat în ultimii 35 de ani.

- provoacă topirea gheţarilor şi a calotei glaciare, ceea ce ar duce la creşterea pericolului inundaţiilor în unele zone sau la lipsa apei atât de necesare vieţii în alte zone Aproximativ 30% din gheţarii Europei au dispărut deja. În Oceanul Pacific, Oceanul Indian şi Marea Caraibelor multe insule ar putea dispărea, iar în Europa sezonul de iarnă ar deveni mai scurt şi mai scump pentru practicanţii de sporturi de iarnă.

- ar duce la creşterea nivelului apelor mărilor, ameninţând numeroase populaţii de pe întreaga planetă şi mai ales din zonele joase ale ţărilor în curs de dezvoltare, cum ar fi Bangladesh, sudul Chinei, ca să nu mai vorbim de „ţările de jos” (Belgia, Olanda, NV Germaniei) şi SE Angliei.

- ameninţă marile ecosisteme, de la cele polare şi antarctice, până la cele tropicale.

- ar duce la dispariţia unor păduri şi specii, ceea ce va afecta viaţa întregii planete (1 milion de specii ar putea dispărea din cauza schimbărilor climatice), costurile economice resimţindu-se mai acut în ţările sărace sau în curs de dezvoltare.

Stop.schimbărilor climatice!

Zilnic, activităţile noastre afectează clima prin utilizarea combustibililor fosili (petrol, cărbuni şi gaze) pentru producerea energiei şi transport. Aceste schimbări climatice au impact asupra vieţii şi pot distruge numeroase medii naturale pe parcursul următorilor ani. Trebuie să reducem semnificativ poluarea care are ca rezultat efectul de seră. Acest lucru are sens atât din punct de vedere al mediului, cât şi economic. Datorită gazelor de seră pe care pe care le-am emis deja în atmosferă, suntem predispuşi la o încălzire cu 1,2 sau 1,3°C a temperaturii în următoarele decenii, chiar dacă am opri toate emisiile de gaze cu efect de seră imediat. Scopul politicii climaterice ar fi acela de a împiedica creşterea temperaturii medii globale cu mai mult de 2C peste nivelul perioadei pre-industriale. La peste 2°C, impactul asupra ecosistemelor naturale şi a sistemului climatic creşte în mod dramatic. Avem o perioadă de timp foarte scurtă, nu mai mult de 2 decenii, în care putem să schimbăm sistemul energetic astfel încât să se îndeplinească aceste scopuri.

Reciclează...!!!