Deşertificarea, o ameninţare pentru omenire!!!

O treime din teritoriul României (aproximativ 7 milioane de hectare) şi 40 la suta din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare. Regiunile cele mai expuse sunt sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi sudul Moldovei. Defrişările exagerate ameninţă echilibrul ecologic al României, siguranţa alimentară şi sănătatea populaţiei. Dacă în anul 1900 România avea 18 milioane hectare de pădure, în 1945 erau 9 milioane hectare, în 1989 se ajunsese la numai 6 milioane de hectare împadurite. Câte or mai fi in anul de graţie 2006, dacă ţinem seama că jafurile din pădurile româneşti nu îngrijorează pe nimeni? Pagubele din defriăari sunt estimate de către Banca Mondială la 1,5 miliarde de dolari. Păduri întregi sunt luate la preţ de dumping. Dar într-o zi nu va mai fi nimic nici de exportat, nici de văzut. Şi în Sahara timp de vreo 5.000 de ani se putea vedea vegetaţie, acum doar... praf şi arşiţă. Dacă la câmpie ar fi mai multe păduri, nu s-ar mai vorbi de aridizare şi deşertificare, susţin specialiştii. Sudul judeţului Dolj este supus unui grav fenomen de deşertificare. Comunele Sadova, Dăbuleni, Mirşani şi Desa sunt cunoscute pentru dunele de nisip. Specialiştii vorbesc de o suprafaţă de 4% din suprafaţa judeţului Dolj care a fost deşertificată şi fenomenul continuă. Din păcate, se observă o extindere a fenomenului de aridizare şi către zonele din est şi sud-est. Meteorologii vorbesc de o creştere a temperaturii cu până la 4°C vara şi 2°C iarna.