Încălzirea globală - o moarte lentă, dar sigură

Încălzirea globală a fost în atenţia specialiştilor de peste 40 de ani, dar până acum nu s-a luat nici o măsură semnificativă. Până nu demult, oamenii de ştiinţă au îmbrăţişat ideea că fenomenul încălzirii globale va cauza schimbări majore şi probleme acute în lumea întreagă, dar în modul lor de gândire scenariul prevedea că acestea se vor întâmpla într-o perioadă cuprinsă undeva între 50 şi 100 de ani şi că abia atunci se vor face resimţite efectele. Concentraţia medie a dioxidului de carbon în atmosfera terestră înaintea erei industriale se situa la nivelul de 280 ppm. Astăzi, ea a ajuns la 380 ppm, ceea ce înseamnă o creştere de 100 ppm, dintre care 2,6 ppm doar în anul 2005. Graţie unor analize recente, s-a arătat că această creştere se datorează aproape în întregime utilizării combustibililor fosili în scopul producerii de energie (iar restul provine în mare măsură din defrişarea pădurilor tropicale, ceea ce duce în cele din urmă la eliberarea carbonului blocat în biomasă). Un alt fapt îl constituie creşterea constantă a nevoilor de energie ale omenirii: acestea au crescut cu 15% doar în primii 5 ani scurşi de la începutul secolului XXI, creşterea estimată până în 2030 fiind de minim 60%. Concentraţia de dioxid de carbon va creşte în continuare, iar pentru o stabilizare la un nivel dublu faţă de era preindustriala (550 ppm) şi o creştere a temperaturii medii globale cu "doar" 3 grade este nevoie de o reducere la jumătate a emisiilor actuale de CO2.

Efectele încălzirii globale

Efectele încălzirii globale sunt resimtite de noi toţi. În România efectele acestui fenomen s-au resimţit în special în timpul anotimpului călduros când s-au înregistrat temperaturi neobişnuit de ridicate şi furtuni spontane.Vremea instabilă este doar unul dintre rezultatele acestei încălziri accelerate. În continuare poti afla ce alte dezastre naturale ne aşteaptă şi ce schimbări suferă planeta în acest răstimp.

1. Incendii forestiere

Canada şi Statele Unite ale Americii se confruntă cu un numar foarte mare de incendii forestiere, care sunt cauzate de temperaturile ridicate şi de zăpada care se topeşte mai repede lăsând pământul uscat pentru mai mult timp.
2. Dispar ruinele

Nivelul crescut al mării şi condiţiile meteorologice extreme pot să distrugă complet situri arheologice, temple sau alte artifacte, aşa cum este cazul Sukothai, care a fost odata capitala Regatului thailandez.
3. Munţii cresc în înălţime

Din cauza gheţarilor care se topesc, greutatea care apasă în mod normal pe suprafaţa pământului acum scade, iar stratul de pământ creşte brusc.
4. Atmosfera îşi pierde din densitate

Cantitatea ridicată de dioxid de carbon cauzează o răcire continuă a aerului, care mai departe cauzează o stabilizare a acestuia, ceea ce face că atmosfera să fie mai puţin densă.
5. Animalele sunt puse în pericol

Plantele înfloresc mai devreme în fiecare an, animalele pot întâmpina greutăţi în resetarea ceasurilor biologice şi în adaptarea la această schimbare. O consecinţă a acestui lucru va fi faptul că nu vor reuşi să găsească hrană suficientă şi nu vor mai avea timp şi resurse pentru a se înmulţi.
6. Topirea criosferei

Stratul permanent de gheaţă, denumit şi criosferă, care se regăseăte în special în emisfera nordică se topeşte treptat. Acest lucru cauzează apariţia găurilor, care pot afecta tot felul de structuri, de la şinele de tren până la şosele şi aşezări omeneşti.
7. Dispariţia lacurilor

Tot din cauza dispariţiei treptate a criosferei, apa lacurilor poate acum să fie absorbită de pământ, lăsând ecosistemul pe care-l întreţinea fară suport.
8. Natura arctică renaşte mai devreme

Gheaţa se topeşte mai devreme primăvara, iar nivelul crescut de clorofila din pământ arată o „renaştere" biologică ceva mai timpurie ca în trecut.
9. Animalele caută zone de relief mai înalte

Acest lucru este cauzat în special de schimbările petrecute în habitaturile animalelor, care nu au altă soluţie decât să caute un nou biotop.
10. Agravarea alergiilor

Nivelul crescut de dioxid de carbon, cât şi temperaturile ridicate asociate încălzirii globale cauzează înflorirea timpurie a plantelor şi producerea unei cantităţi mai mari de polen.

Campanie educaţională privind schimbările climatice si incalzirea globala

........incalzirea globala.......

Încălzirea globală: care este temperatura la poli?

Efectele activităţii umane asupra echilibrului natural al regiunilor polare încep să se facă simţite. În perioada 5-6 martie, la Bruxelles a avut loc un simpozion internaţional pe această temă. Sub egida Uniunii Europene, evenimentul a fost organizat pentru a reuni contribuţiile oamenilor de ştiinţă din 60 de ţări, în perspectiva de a anticipa evoluţiile viitoare.
În faţa pericolului pe care îl constituie încălzirea globală pentru regiunile polare, comunitatea ştiinţifică internaţională a hotărât ca 2007 să fie Anul polar internaţional . Rapoarte din ce în ce mai alarmante privind situaţia regiunilor polare indică, într-adevăr, că în prezent se înregistrează nivelurile de bioxid de carbon cele mai ridicate din ultimii 650 000 de ani. Europa doreşte să încurajeze punerea în comun a cunoştinţelor pentru a înţelege fenomenele în curs de desfăşurare.
Schimbările din regiunile polare au repercusiuni asupra condiţiilor zilnice de viaţă a peste patru milioane de persoane: acestea constituie o ameninţare pentru aprovizionarea cu apă, pentru ecosistemele terestre şi marine. De asemenea, se cunoaşte faptul că regiunile polare contribuie la menţinerea echilibrului climatic la nivel planetar. Cu toate acestea, multe întrebări privind consecinţele creşterii temperaturii la poli rămân încă fără răspuns.
Anul polar internaţional răspunde acestei necesităţi de a înţelege mai bine situaţia. În cursul anului 2007, va fi lansată o vastă campanie ştiinţifică care cuprinde peste 200 de proiecte şi la care vor participa cercetători din peste 60 de ţări.
În acest context, simpozionul internaţional intitulat „Mediul şi climatul polar: provocări”, desfăşurat la Bruxelles, a oferit un spaţiu de dialog pentru experţi şi a avut drept obiectiv evaluarea activităţilor finalizate până în prezent şi înţelegerea implicaţiilor schimbărilor climatice în regiunile polare.
Cu această ocazie a fost prezentat un raport elaborat în cadrul proiectului DAMOCLES , care face un prim bilanţ al impactului topirii gheţarilor arctici asupra oamenilor şi mediului. Raportul trece în revistă toate proiectele pe tema polilor finanţate de Uniunea Europeană în ultimii zece ani şi evidenţiază progresele înregistrate în ceea ce priveşte rolul regiunilor polare în menţinerea echilibrului climatic la nivel planetar.

De ce energie regenerabilă?

În ultimul secol, folosirea energiei din combustibili fosili (petrol, gaz, cabuni: prin ardere), a avut efecte dezastruoase asupra mediului, mai mari decât orice activitate umană din istorie: acumularea de gaze nocive în atmosferă, ceea ce a declanşat procese (poate ireversibile), precum: subţierea stratului de ozon, încălizirea globală, etc. De aceea, utilizarea unor surse alternative de energie, devine tot mai importantă/relevantă pentru lumea de azi. Aceste surse, precum: soarele. vântul, practic nu se consumă şi se numesc: energii regenerabile. Produc emisii mult mai puţine, reduc poluarea chimică, termică, radioactivă şi sunt disponibile, teoretic oriunde pe glob. Mai sunt cunoscute şi ca surse alternative sau neconvenţionale. Tipurile de energie alternativă sunt: energia solară, energia eoliană, hidroenergia, energia valurilor, energia geotermală, bioenergia(biocombustibili, reziduri animale), biodiesel(dintr-o anumită perspectivă).

Viitorul pentru tine

Schimbarea climatică nu va dispărea imediat dar cu cât mai repede o vom lua în considerare şi vom reacţiona, cu atât vom putea stăpâni mai bine viitorul nostru, păstrând frumseţea şi diversitatea planetei noastre pe care să o transmitem copiilor noştri.