VATICANUL A PUBLICAT CELE 7 PĂCATE ALE LUMII MODERNE

Să nu poluezi, să nu faci experimente genetice, să nu devii foarte bogat şi să nu iei droguri. Acestea sunt câteva dintre cele şapte păcate capitale ale lumii moderne de care trebuie să se ferească un credincios, potrivit unei liste date publicităţii de clericii de la Vatican. Ei susţin că cele şapte păcate mai vechi - mândria, zgârcenia, desfrânarea, pizma, lăcomia, mânia şi lenea - au doar o dimensiune individuală. În opinia prelaţilor, nu numai furtul sau blasfemia reprezintă un afront adus divinităţii. Noile păcate sunt menite să îl facă pe creştinul catolic să vadă că viciile sale au un impact nefast şi asupra celor din jur.

Printre păcatele lumii moderne se numără şi provocarea unor nedreptăţi sociale, care pot duce la condamnarea eternă. Lista a fost publicată în L’Osservatore Romano, în contextul în care Suveranul Pontif a deplâns lipsa de morală a lumii moderne şi faptul că tot mai puţini credincioşi merg la biserică sau la spovedanie.

„Papa vorbeşte despre noile aspecte ale păcatului ca un răspuns la un studiu care arată că 60 la sută dintre catolicii din Italia nu mai merg la spovedanie, dar şi ca o pregătire pentru vizita sa în Statele Unite şi discursul pe care îl va ţine la Naţiunile Unite”, susţine preotul Greg Apparcel. Papa Benedict al XVI-lea va efectua prima sa vizită în Statele Unite în perioada 15-20 aprilie.

Sursa: Antena 3

Rusia este invadata de mutanti

Slaba politica ecologica a autoritatilor din Rusia, are consecinte extrem de grave asupra oamenilor si a mediului inconjurator. Conform ultimelor date ale oficialilor rusi, Rusia se confrunta cu un val al mutatiilor genetice la oameni si animale nemaintalnit, echivalent doar cu cel semnalat in Ucraina dupa explozia de la Cernobal.

„Mutatiile genetice sunt de ordinul milioanelor si an de an se semnaleaza altele noi. Chiar daca ele reprezinta un proces normal pana la un anumit punct, modificarile intalnite in ultimii ani pot duce la deviatii extrem de grave”, sustine Vladimir Bogdanov, director al Institutului de Ecologie din cadrul Academiei Ruse de Stiinta.Bogdanov sustine ca mutatiile genetice au loc datorita puternicei poluari cu metale grele si substante radioactive care au avut loc in perioada anilor 70-80, si care continua si azi, desi la un nivel mult mai scazut. „Soarecii din Ekaterinburg au aceleasi mutatii pe care le aveau si cei de la Cernobal. De altfel, unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deviantelor genetice este intalnit in acest oras, cel de al cincilea oras ca numar de locuitori al Rusiei”, declara acelasi Vladimir Bogdanov.Mutatiile reprezinta schimbarile care au loc la nivelul secventelor necleotide ale materialului genetic. Astfel de modificari pot suferi erori si pot fi amplificate in cazul iradierii cu raze ultraviolete, a influentei mutagenilor chimici sau a virusurilor. Daca unele mutatii sunt inofensive, cum ar fi schimbarea culorii aripilor in cadrul aceleiasi specii de fluturi, altele, pot duce la aparitia unor veritabili monstri.In prezent, un procent insemnat al populatiei din zona orasului Ekaterinburg sufera mutatii din cauza uriasului grad de poluare si a masurilor precare luate de oficialitati pentru stoparea acesteia. Procentul nu a fost dat publicitatii de catre oamenii de stiinta rusi.

Sursa: Pravda

Viata, “frumos” ambalata

Ce sunt ambalajele?

Fie ca este vorba despre banala punga de plastic primita la magazin sau de casolete pentru legume, de sticle de bere, de cutii de carton sau de doze din aluminiu, ne intalnim cu ambalajele in fiecare zi. Majoritatea ajung foarte rapid la gunoi.

Ambalajele sunt facute sa-ti ia ochii si sa te convinga, o data in plus, ca trebuie sa cumperi neaparat produsele respective. O sticla de suc cu forma interesanta pare mai atragatoare decat una obisnuita. O jucarie intr-o cutie eleganta iti atrage privirea mai mult decat una asemanatoare, neambalata. Pana si pungile oferite de magazine s-au diversificat. Ambalajele ne “invelesc” viata mai frumos, ne-o fac mai prezentabila. Nu te-a impresionat cu cata pricepere ti-a impachetat vanzatoarea cadoul la magazin? Cat de frumos era buchetul de flori pentru invatatoare? Cat de moderna e forma noii sticle de bere?

Folosim acum mult mai multe ambalaje decat in trecut. Si pana acum, pe cele mai multe dintre ele le-am aruncat amestecat. Unele se degradeaza in sute de ani sau nu se degradeaza deloc (cum sunt plasticul sau aluminiul). O parte din ele, cum ar fi cartonul, desi sunt biodegradabile, emit metan in timpul descompunerii, contribuind astfel la accentuarea efectului de sera. Pungile de plastic, ajunse in apele raului, pot sufoca pestii. Si-n timp ce producem si utilizam tot mai multe ambalaje, spatiul alocat depozitarii acestor gunoaie creste-creste, in detrimentul spatiilor verzi sau al terenurilor construibile. Colectate separat, ambalajele pot fi reciclate. In acest fel nu numai ca rezolvam partial o problema grava, dar contribuim si la economisirea unor resurse naturale epuizabile, cum ar fi petrolul, folosit la realizarea multora dintre obiectele din plastic cu ne-am obisnuit.

Ce pot face?
Separa ambalajele pe categorii, astfel: sticla, hartie si carton, metal (cum ar fi aluminiul), plastic.
Afla daca orasul tau a inceput un program de sortare pe categorii si reciclare. Daca a inceput, afla unde sunt platformele de colectare a deseurilor si cum trebuie sa procedezi (daca trebuie sa inchei sau nu un nou contract cu serviciile de salubritate).
Suna la serviciile de salubritate din oras, pentru a afla daca in zona exista firme care cumpara ambalaje, pentru reciclare. Cantitatile mari de plastic si hartie sunt foarte cautate. De aceea, incearca sa-ti convingi vecinii sa ti se alature. Puteti strange ziare si pliante in intregul bloc, intr-o cutie plasata pe palier. La fel, puteti strange cantitati impresionante de sticle de plastic, pe care firma interesata le poate ridica de la voi din bloc.
Incearca sa-ti schimbi obiceiurile. Refuza pungile de plastic oferite de magazine. La moda e din nou punga textila, care face furori in Occident. Nu numai ca vei fi la moda, dar vei contribui si la protejarea mediului inconjurator. Deja mai multe orase ale lumii au in vedere interzicerea pungilor de plastic oferite gratuit de catre magazine. Irlanda a devenit prima tara din lume care a introdus o taxa pe punga de plastic, ceea ce a redus substantial consumul acestor ambalaje.
Cere primariei sa inceapa un program de management modern al deseurilor, daca nu exista deja unul la tine in localitate. Romania are acces la fonduri pentru astfel de activitati. Presiunea ta si a altora ca tine ar putea determina autoritatile locale sa urgenteze rezolvarea problemei deseurilor.

Ce se intampla cu ambalajele colectate?
Ambalajele colectate sunt duse la centrele de reciclare.
Hartia si cartonul sunt sortate pe categorii, in functie de calitatea lor: hartia alba este de calitate superioara, in vreme ce cartonul ondulat este de calitate inferioara iar ziarele si o parte din hartia de birou sunt de calitate medie. Dupa sortare, hartia si cartonul sunt tratate cu un amestec de apa si chimicale, pentru a fi transformate intr-o pasta de celuloza. Un magnet extrage capsele. Pasta este filtrata si “toarsa” intr-o centrifuga cilindrica, apoi este inlaturata cerneala tipografica. Pentru a produce hartie alba, este folosit clor. Uneori, in acest proces este necesara adaugarea unei cantitati de celuloza noua, care sporeste rezistenta si netezimea materialului. Se adauga apa, iar amestecul rezultat este intins pe un ecran ca o sita. Dupa scurgerea apei, rezulta o foaie de hartie, care este presata de role iar apoi este calcata si rulata. Hartia de birou reciclata ajunge tot pe biroul tau. Cartile de telefon si cartonul se pot transforma in cofraje pentru oua sau in alte tipuri de carton. Aluminiul este taiat in bucatele si plasat pe o banda rulanta, unde este tratat cu aer fierbinte pentru a inlatura lacul. Este apoi topit intr-un furnal. Metalul topit este verificat pentru a identifica eventuale contaminari cu alte materiale. Sunt turnate lingouri, care la randul lor, sunt atent inspectate pentru a stabili calitatea metalului. Alte metale sunt procesate in moduri similare.Sticla. Materialele din sticla trebuie sortate pe culori: sticla incolora, verde si maronie. Amestecul de cioburi colorate diferit nu poate fi folosit pentru fabricarea altor produse din sticla, insa poate fi folosit in constructia de drumuri. Sticlele sunt sparte in cioburi, pe culori. Sunt inlaturate apoi bucatile de plastic, pluta sau metal (de la dopuri). Sticla faramitata trece prin mai multe verificari, ultima dintre ele fiind cu laser, pentru a depista bucatele de materiale nedorite, care au reusit de treaca de celelalte filtre. Apoi este transportata la fabrica de sticla, unde este topita, in amestec cu materii prime, producand noi sticle si borcane. Atentie insa: desi sunt din sticla, becurile si mai ales neoanele sunt tratate diferit, ca deseuri de echipamente electrice si electronice. Nici obiectele din portelan, ceramica sau veiozele nu trebuie aruncate in acelasi tomberon in care sunt depozitate sticlele si borcanele.Plastic. Produsele din plastic sunt sortate in functie de culoare si de tipul polimerului. Sunt apoi spalate si taiate in bucati si sortate din nou intr-o baie de apa (unele plutesc, altele se scufunda). Apoi sunt uscate si topite. Plasticul topit este filtrat, pentru a inlatura impuritatile. Apoi este turnat sub forma unor baghete subtiri, ca spaghetele, care odata solidificate sunt transformate in granule, sau este tors pentru a obtine fibre, utilizate mai apoi in producerea de haine. Curatarea ambalajelor nu este necesara, insa este recomandata pentru a preveni mirosurile neplacute, daca depozitezi aceste deseuri pentru o vreme, inainte de a le duce la centrele de colectare.

Avantajele colectarii si reciclarii
Avantajele separarii si reciclarii deseurilor sunt: Economisirea de materii prime, energie si apaUn televizor poate functiona trei ore iar un bec de 100 W poate functiona 20 de ore cu energia economisita prin reciclarea unei singure cutii din aluminiu. Avand in vedere problemele actuale energetice, pretul din ce in ce mai ridicat al petrolului precum si problema resurselor de apa, e simplu sa vezi cat de utila e reciclarea gunoaielor noastre. Aluminiul este cel mai valoros material reciclabil. Este de zece ori mai valoros decat otelul.Din 10-15 PET-uri reciclate se poate confectiona un tricou. Din 50 de PET-uri se poate face un pulover. Fiecare tona de plastic reciclat inseamna o economie de 1,8 tone de petrol. Cum rezervele de petrol sunt epuizabile, ar fi pacat sa nu profitam de reciclarea plasticului. Reciclarea sticlei economiseste energie electrica si apa. Fabricarea unui produs nou din metal reciclat economiseste intre 74 si 95 la suta din energia electrica necesara realizarii acelui produs din materii prime.Zacamintele de fier nu sunt inepuizabile. O tona de otel reciclat reprezinta o tona de minereu de fier economisit. Metalul poate fi reciclat la infinit.O tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci.Reciclarea unei tone de hartie reduce emisiile de carbon cu 95% si inseamna un consum de apa cu 3 000 de litri mai mic decat este necesar pentru a produce o tona de hartie. Un mediu mai sanatos si frumosAtunci cand putrezeste, hartia emite metan, gaz cu efect de sera, responsabil pentru incalzirea globala. Pe de alta parte, recicland hartia si cartonul, salvam si copaci si economisim si apa. Pentru extragerea bauxitei, folosita la fabricarea aluminiului, sunt utilizate substante chimice care otravesc solul si apa. Fiecare tona de aluminiu produs lasa in urma sa o tona de noroi caustic, rezultat din extragerea bauxitei. Pungile de plastic luate de vant sunt nu numai inestetice, dar si daunatoare mediului. Plasticul nu se degradeaza in timp. Trebuie sa luam masuri acum, daca vrem sa nu inotam intr-o mare de sticle si pahare de plastic. Cu siguranta nu vrei sa stai la picnic printre deseurile altora. Probabil nu vrei nici ca altii sa se gandeasca la tine in termeni deloc magulitori, daca le lasi lor sa stranga gunoaiele pe care le-ai produs la gratarul la care ti-ai invitat toti prietenii, pe malul lacului. Mai putin spatiu alocat gunoaielorPotrivit Agentiei Europene pentru Mediu, in Uniunea Europeana, cantitatea anuala de deseuri pe cap de locuitor ajunge la 3,5 tone. Dintre acestea, aproximativ 500 de kilograme reprezinta gunoiul aruncat de fiecare din noi la tomberon. Restul reprezinta deseurile produse in industrie, in constructii etc. Pentru mai multe informatii, acceseaza pagina Agentiei Europene pentru Mediu, la www.eea.europa.euAmbalajele reprezinta un procent insemnat din cantitatea de deseuri pe care le producem. Acest lucru inseamna ca la gropile de gunoi din lume o cantitate mare de deseuri o constituie materialele din plastic, hartie, carton si sticla. Prin colectare separata si reciclare, reducem spatiul alocat gunoaielor.

11 iulie Ziua Mondiala a Populatiei

În anul 1974, O.N.U. a proclamat Anul Internaţional al Populaţiei şi a invitat, pentru prima dată în istorie, toate statele lumii la Conferinţa Mondială a Populaţiei ale cărei lucrări s-au desfăşurat în luna august în capitala României.În acel an, numărul populaţiei mondiale ajunsese la 4 miliarde locuitori, iar 13 ani mai târziu (1987) în ziua de 11 iulie populaţia lumii a atins cifra de 5 miliarde de locuitori. “Orologiul demografic” arăta la începutul mileniului trei o populaţie de 6 miliarde de locuitori.
A fost nevoie de 3 miliarde de ani pentru ca în anul 1800 populaţia lumii să ajungă la 1 miliard. Apoi a început să crească exponenţial:
anul 1930 – populaţia a atins pragul de 2 miliarde (în 130 de ani)
anul 1960 – populaţia a ajuns la 3 miliarde (în 30 ani)
anul 1974 – populaţia a mai adăugat un miliard, a ajuns la 4 miliarde (14 ani)
anul 1987 – număram 5 miliarde de locuitori (în 13 ani)
anul 1999 – am ajuns la 6 miliarde (în 12 ani)
anul 2008 – suntem 6 miliarde
Creşterea populaţiei mondiale constituie o problemă globală căreia i se caută explicaţii ştiinţifice şi i se propun strategii integrate la fel ca şi celorlalte probleme care au dobândit un statut global. În acest context, începând cu anii `90, România, ca şi majoritatea ţărilor europene, cunoaşte o schimbare a evoluţiei demografice, creşterea fiind înlocuită din păcate, de un declin demografic. Scopul marcării Zilei Mondiale a Populaţiei este tocmai focusarea atenţiei asupra urgenţei şi importanţei problemelor legate de populaţie. Este o dată simbolică şi de reflecţie asupra situaţiei generale de pe glob. Vom aduce în discuţie în rândurile ce urmează doar câteva dintre astfel de probleme în ceea ce priveşte populaţia lumii. Din perspectiva cercetării şi dezvoltării calităţii alimentelor consumate de populaţie, nu puţine sunt proiectele specifice, urmărite îndeaproape şi fondate de Comisia Europeană; se remarcă, în acest sens, alături de altele, proiectul NOCHEMFOOD (http://www.nochemfood.org/). Există apoi diferite tehnologii care se bucură de unanimă apreciere în domeniul industriei alimentare, protecţiei mediului, agriculturii ecologice sau zootehniei, cum ar fi tehnologia elveţiană „GEOLIFE”. Destule sunt informaţiile care relevă acest lucru (materiale originale putând fi consultate la adresa http://www.bioma.com/ sau versiunea din limba română - www.bioma.ro). Spre exemplu, tehnologia GEOLIFE amintită a acordat un loc aparte cercetării şi producerii unor tratamente ecologice pentru industria agro-alimentară, precum: PROTOS – tratament ecologic pentru vinificaţie, PIXI® - conservant ecologic pentru produselor de mezelărie: salamuri, cârnaţi, mortadella, pastrame etc., MILSYNTH – tratament ecologic pentru realizarea produselor lactate, a brânzeturilor. Avantajul cel mai important al acestor produse este acela al utilizării lor cu scopul de a înlocui moleculele periculoase pentru sănătate, cancerigene utilizate în conservarea actuală a alimentelor. În acest sens, MILSYNTH substituie cu succes sorbatul de potasiu (E-202) şi anhidrida sulfuroasă (SO2), având capacitatea de a mări viaţa zerului de la 10 ore la 3-4 zile. Se ştie că zerul din lapte utilizat în industria cosmetică şi farmaceutică, industria agroalimentară, precum şi în furajarea zootehnică, se alterează foarte repede, devenind chiar toxic. De asemenea, scopul principal al produsului PIXI este tocmai înlocuirea moleculelor periculoase (nitriţi, nitraţi) din prepararea produselor de mezelărie — salamuri, cârnaţi, mortadella, pastrame etc. – sau a alimentelor ce se conservă. Acelaşi rol important îl are şi produsul PROTOS, care substituie moleculele periculoase pentru sănătatea omului întrebuinţate în prezent pe scară largă în vinificaţie. Se ştie faptul că metabisulfitul (bioxidul) se utilizează de mai multe ori pe parcursul tratării vinului, sulful putând atinge până la 150-180 mg/litru. Depăşirea acestei proporţii este foarte periculoasă pentru sănătatea consumatorilor. Totodată, cu acest produs se pot trata cu succes şi vinurile cu un anume grad de oţetire, cu o aciditate volatilă. De asemenea, vinul alterat (urât mirositor) poate fi recuperat în mod îmbucurător prin tratament cu produsul PROTOS. Sigur, calitatea alimentaţiei zilnice reprezintă unul dintre importantele principii de respectat alături de toate celelalte care concură la trăirea unei vieţi frumoase şi sănătoase pentru fiecare dintre noi.

Recicleaza.......:)))

29 iunie, Ziua Dunarii

La 29 iunie 1994, 11 dintre statele situate în Bazinul Dunarii (Austria, Bulgaria, Croat ia, Republica Ceha, Germania, Ungaria, Republica Moldova, România, Republica Slovaca, Slovenia si Ucraina), precum si Comisia European au semnat la Sofia (Bulgaria) Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea, aducând în aten tia opiniei publice necesitatea protejarii acestui fluviu. Ulterior, Conventia a fost semnata de Bosnia si Hertzegovina, Serbia si Muntenegru. Acestea sunt în prezent parti la Conventie , ceea ce simbolizeaza faptul ca Dunarea nu poate fi gestionata decât printr-o strânsa cooperare internationala . Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), cu sediul la Viena (Austria), coordoneaza toate activitatile desfasurate în cadrul Conventiei si este principalul organism de decizie al Conventiei.
România a devenit stat membru al Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea în 1995, odat a cu ratificarea, prin Legea nr. 14/1995, a Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea.

Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării 17 iunie

Deşertificarea este procesul de degradare a terenurilor provocat de variaţiile de climă ţi impactul uman. Ea afectează în special terenurile uscate care sunt deja fragile din punct de vedere ecologic. Deşertificarea are loc în zonele de uscat în care pământul este deosebit de fragil, unde căderile de ploaie sunt rare şi climatul aspru. Rezultatul este distrugerea stratului fertil, urmată de pierderea capacităţii solului de a susţine recolte, păşuni sau alte activităţi umane. Cele mai evidente efecte ale deşertificării sunt degradarea pădurilor şi scăderea producţiei de alimente. Seceta şi deşertificarea au ca rezultat sărăcia şi foametea. Aproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare de uscat arabil din lume au suferit de eroziune şi degradarea solului. Aceasta reprezintă un sfert din terenurile din întreaga lume – o suprafaţă de trei ori mai mare decît Europa. În peste 100 de ţări, 1 miliard de oameni din populaţia lumii de 6 miliarde sunt afectaţi de deşertificare.
Convenţia ONU privind Combaterea Deşertificării – UNCCD – lansată la Paris în 1994, a fost semnată de Guvernul României şi ratificată de Parlament prin Legea nr. 629/1997. Interesul României în această problemă rezultă din faptul că 1/3 din teritoriul ţării (7 mil. ha) şi cca. 40% din suprafaţa agricolă sunt situate în zone cu risc de deşertificare, respectiv cu un raport precipitaţii/evapotranspiraţie egal sau mai mic de 0,65. Regiunile cele mai expuse sunt: Dobrogea, Sudul Moldovei şi Sudul Câmpiei Române. În teritoriu, deşertificarea se manifestă prin reducerea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie, intensificarea severă a eroziunii solului prin apă şi vânt şi a salinizării (risc ridicat în perimetrele irigate), crustificarea şi compactarea solului, sărăcirea drastică a solului în materie organică şi elemente nutritive, creşterea frecvenşei, duratei şi intensităţii perioadelor de secetă, creşterea progresivă a intensităţii radiaţiei solare (încalzirea atmosferei).
În judeţul Brăila calitatea solului este afectata fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale. Factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.
Terenurile degradate din judeţul Brăila reprezintă 33,57% din suprafaţa judeţului.
Restricţiile calităţii solurilor, cu referire la degradare şi poteţialul productiv redus, se regăsesc în următoarele grupări de soluri:
• Soluri sărăturate sau afectate de sărăturare: 65.183 ha
Procesele de sărăturare pe cernoziomuri şi soluri aluviale sunt de origine antropică (secundară) şi au apărut în condiţiile îndiguirii şi neaplicării lucrărilor ameliorative pe lunci şi în condiţiile pierderilor de apă din amenajările de irigaţie, ridicării pânzei freatice şi neaplicării tehnologiilor ameliorative corespunzatoare.
• Soluri afectate de compactare: 75.000 ha
În luncă aceste soluri sunt frecvente, ocupând peste 50.000 ha. S-au format datorită configuraţiei litologice favorabile (prezenţa cu preponderenţă a fracţiunilor fine în stratul arabil) cât şi prin efectuarea lucrărilor agricole în condiţii de umiditate ridicată, toamna târziu.
În câmpie procesele de compactare afectează peste 25.000 ha fiind localizate frecvent la adâncimea părţii inferioare a stratului arabil (talpa plugului) datorându-se agrotehnicii necorespunzatoare aplicate.
• Soluri afectate de eroziune eoliană: 19.830 ha
Sunt soluri nisipoase situate majoritatea în câmpia Calmatuiului şi pe terasele râului Buzău. Datorită texturii grosiere, a fertilităţii reduse şi a vegetaţiei slab reprezentate, aceste soluri sunt frecvent supuse deflaţiei, reclamând intervenţii de fixare şi aplicarea unui sistem de agricultură ameliorativă specifică. După anul 1991, odată cu defrişările intense ale plantaţiilor de vii şi tăierile necontrolateale perdelelor forestiere, fenomenul de eroziune prin deflaţie pe aceste soluri s-a accentuat.
Schimbările climatice pot precipita procesul de deşertificare, însă activităţile umane sunt cauza principală cea mai frecventă. Supracultivarea epuizeaza solul. Despăduririle înlatură copacii care susţin solul fertil de pamant. Suprapăşunarea păşunilor dezgoleşte pământul de iarbă. Unul din principalele instrumente de combatere a extinderii deşertificării este plantarea de arbori şi alte plante care menţin calitatea solurilor.
Pentru a opri răspândirea deşertificării, folosirea terenurilor pentru agricultură şi păşunat trebuie să devină sănătoasă în raport cu mediul, acceptabila social, raţională şi fezabilă economic.